Ieri vam adus aminte de copilarie, aducand vorba de Ciocanitoarea Woody, astazi vreau sa vorbim de trecerea timpului. Cum o vorba spune "ne nastem, crestem si murim" asa se scurge si lumea noastra ,dar si noi pe langa ea. Primii ani nii petrecem in mare cu jucariile si desenele animate, apoi crestem si preocuparile noastre devin cele mai negre vicii. Ne schimbam brusc. Incepem sa ne indepartam de lume in speranta ca o persoana mai buna decat noi va veni sa ne salveze. Asteptam prietenul care ne va fi alaturi. Acel prieten ce ne va apara si negura vietii si nu pe acela care va fi interesat doar de partea noastra materiala. La sfarsitul acestei etape incepem sa realizam ca nu ne-a ramas nimic, nici macar un prieten adevarat asa ca incepem sa ne formam ca oameni. Incepem sa muncim, sa ne maturizam.Cu timpul vom da si noi nastere unei fiinte ce ne va face sa ne realizam cu adevarat ca oameni. In acel moment nu ne vom mai gandi deloc la noi ci doar la binele pe care il putem...