"M-am nascut, traiesc si-o sa mor" asa spun versurile cantate de Smiley.Ne nastem ,cutreieram lumea in cautarea fericirii si a implinirii si sfarsim gandindu-ne la ce-ar fi fost daca...,daca am fi mers pe celalalt drum, mai lung si plin de obstacole, daca ne-am fi ales alta meserie, daca ne-am fi nascut in alt loc de pe pamant sau in alt an.
Acum e deja tarziu, citind aceste randuri faptul e deja consumat. Nu mai putem schimba multe lucruri , dar ,inca, putem sa ne alegem cine sa fim. Putem sa fim niste oameni pasnici, plini de iubire sau niste "animale turbate" care nu cauta altceva decat sa ajunga in varful piramidei, cu buzunarele doldora de bani , indiferent de cate alte capete au fost taiate ( la propriu si la figurat ) in drumul sau. Asta e doar alegerea noastra. Asta ne va reprezenta la batranete.
Eu una prefer un drum incet dar sigur. Prefer sa merg cu pasi inceti , analizand fiecare element. Prefer sa ma bucur de o carte scrisa cu atata truda de un om oarecare, sa o rasfoiesc si sa ma identific cu diferite personaje, sa-mi imaginez acasta lume a frumosului. Prefer sa privesc ore in sir niste culori insirate pe o panza. Prefer sa stau in mijlocul naturii mirosind florile, auzind trilurile pasarelelor si privind culorile lumii.
Imi place sa admir creatia Domnului (unii nu cred in Dumnezeu, dar oricum ar fi cineva ne-a dat viata, fie ca e Dumnezeu, Alah sau Budha).
Indiferent de preferintele noastre, toti suntem cineva. Fiecare e un "eu" in propria poveste, cladita cu truda si cu bucuria de a fi cineva.
P.S. Crede in visele tale.
Comentarii
Trimiteți un comentariu